Persoanele care utilizează telefonul mobil mai mult de 15 ore pe lună au un risc crescut de a dezvolta anumite tumori cerebrale, potrivit unui studiu epidemologic. Specialiștii recomandă ca aceste aparate să fie folosite cu precauție mai ales de către copii și adolescenți.
Potrivit studiului efectuat la Universitatea Orebro din Suedia există o legatură între utilizarea telefonului mobil și o proteină din lichidul cefalorahidian care protejează creierul de influențele externe. Studiul suedez s-a concentrat și pe simptomele asociate folosirii telefonului mobil de către copii și adolescenți. S-a constatat că acesta poate produce dureri de cap, tulburări astmatice și probleme de concentrare.
Specialiștii se tem că radiațiile provenite de la telefoanele mobile pot avea efecte grave asupra sănătății oamenilor. De cealaltă parte, reprezentanții companiilor de telefonie mobilă spun că produsele lor sunt sigure și că nu reprezintă un pericol. Totuși, mulți medici sunt îngrijorați în special pentru sănătatea tinerilor, care sunt cei mai vulnerabili și care prezintă cel mai mare risc de a dezvolta tumori la creier și alte tipuri de cancer la cap și la gât. Cu toate că telefonul mobil este nociv pentru sănătate, asta nu înseamnă că trebuie să devenim paranoici și să renunțăm definitiv la el, mai spun specialiștii. Este bine să stabilim niște limite și să respectăm câteva recomandări simple.
Iată câteva reguli de utilizare a telefonului mobil:
– reduceți durata conversațiilor și utilizați căștile handsfree cât mai des, astfel încât antena dispozitivului să fie cât mai departe de cap;
– verificați rata de absorbție a radiațiilor înainte să cumpărați un telefon mobil, care vă arată măsura expunerii la radiații în timpul utilizării (nu trebuie să depășească 1,6 W);
– nu dormiți cu telefonul mobil poziționat foarte aproape de cap (pe noptiera, sub pernă);
– reduceți, pe cât posibil, perioada de folosire a telefonului mobil.
Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a somnului, caracterizată fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin trezirea după o scurtă perioadă de somn. Circumstanțele în care pot apărea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic și intelectual, stresul, sedentarismul, bolile acute în curs de evoluție (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrenă) sau anumite etape din viață, cum ar fi adolescența și climacteriul. Pentru a combate insomnia se recomandă a ține cont de următoarele lucruri:
Să mergi la culcare în fiecare zi la aproximativ aceeași oră deoarece prin respectarea orei de culcare zilnic, îți vei ajuta organismul să își respecte ritmul biologic, care ulterior îți va regla și menține un somn normal.
Să eviți să consumi la masa de seară alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vânat, mazărea, fasolea, orezul, ouăle sau brânzeturile fermentate. Cina nu trebuie să fie nici prea ușoară, nici prea grea. De asemenea, seara trebuie să ne ferim de alimente diuretice și de excitante cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul tare sau coca-cola.
Exercițiile fizice te ajută sa îți menții atât forma fizică, cât și psihică și, de asemenea, îți asigură un somn odihnitor. Totuși, mișcarea cu mai puțin de patru ore înainte de somn, nu este recomandată. Este bine ca seara să ne destindem cu o muzică placută sau cu o lectură ușoară.
Îmbrăcămintea pentru dormit trebuie să fie cât mai lejeră, iar camera bine aerisită înainte de culcare.
Dacă este posibil, se pot folosi perne în care se introduc conuri de hamei, fân, frunze de sulfină, roiniță.
Fără odihnă, organismul nu poate funcționa normal. Așadar, încearcă să îți organizezi timpul în așa fel încat să îți termini treburile în timp util, să ai vreme și pentru ieșiri în oraș sau să te uiți la televizor și să stai pe internet, dar să dormi zilnic 7-8 ore, atât cât este recomandat.
Programul Erasmus a debutat in 1987 în Europa, iar în România în 1998. A fost numit așa după binecunoscutul umanist Erasmus din Rotterdam. De asemenea, cuvântul Erasmus este considerat abrevierea oficială pentru “EuRopean Community Action Scheme for the Mobility Students”.
Mobilitățile Erasmus sunt bazate pe acorduri între instituțiile de învățământ, care au obținut Carta Erasmus, acordată de Comisia Europeană. Selecțiile se fac în cadrul fiecărei universități, de obicei în luna martie. Cei care aplică trebuie să aibă cel puțin un an de studiu încheiat și toate examenele promovate. Criteriile de eligibilitate nu sunt foarte riguroase, însa cum numărul de locuri este adesea insuficient, doritorii trebuie să acorde mare atenție scrisorii de motivație, CV-ului și altor documente necesare. De asemenea, este bine de știut că instituțiile gazdă cer un atestat de limbă, însă acesta nu e necesar în perioada selecțiilor din facultăți, ci în momentul trimiterii dosarului de candidatură.
Erasmus este, fără îndoială, una dintre cele mai bune invenții pentru viitorul studenților și oricine a beneficiat deja de acest program îmi va da dreptate. Pentru mulți dintre studenți, va fi prima dată când vor părăsi țara pentru o perioadă atât de lungă de timp și mai ales, pentru prima dată când vor trebui să-și ia viața în mâini și să se descurce pe cont propriu. Erasmus va fi sau a fost momentul când te trezești buimac în fața maturității și toată lumea se așteaptă să te comporți ca atare. Și cu toate acestea, bursele Erasmus tentează an de an un număr crescând de studenți. A avea studii în străinătate este util nu doar pentru estetica CV-ului, ci mai ales pentru formarea profesională și intelectuală a beneficiarului.
Tot mai mulți studenți sunt tentați să plece cu bursă în străinătate
De la începuturile programului, numărul studenților care au beneficiat de burse Erasmus nu a încetat să crească. De exemplu, în 2009-2010, acest număr a depășit pentru prima oară pragul de 200 000, iar cei 252 827 studenți care au studiat sau au fost la un stagiu în străinătate în 2011-2012 au reprezentat un nou record și o creștere anuală de 9 %față de anul precedent (în 2010-2011, creșterea înregistrată în raport cu anul anterior a fost de 8,5 %).
Grafic cu numărul anual de studenți Erasmus din 1987-1988 până în 2011-2012
În anul universitar 2011-2012, principalele destinaţii pentru studenţii români au fost Franţa (1.094 de burse), Spania(606), Germania (529), Italia (460) şi respectiv Ungaria (291). La polul opus, în anul universitar în cauză studenţii români au beneficiat în număr foarte mic de burse de stagii sau studii în Bulgaria, Croaţia şi Estonia (câte 4 burse) şi mai scăzut în Islanda (3) şi Liechtenstein (2), iar Luxemburg este singurul stat în care niciun student român nu a beneficiat de acest tip de bursă.
De cealaltă parte, cei mai mulţi studenţi străini care au preferat România pentru burse de studii şi stagii provin dinFranţa (350), Spania (304), Turcia (232), Italia (188) şi respectiv Portugalia (142). În total, 1.732 de burse Erasmus au fost acordate în 2011-2012 pentru studii şi stagii în universităţile şi companiile din România, însă niciuna pentru studenţii din Norvegia, Liechtenstein, Islanda, Malta, Luxemburg şi Estonia.
Erasmus, direcția către maturitate
Alexandra Drăgulescu este studentă în ultimul an la Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu și anul trecut a plecat cu bursă în Spania împreună cu câțiva colegi de ai ei. Când am întrebat-o ce a determinat-o să plece, mi-a răspuns:
”Am aplicat pentru că îmi doream să cunosc îndeaproape o altă cultură, să experimentez un alt sistem de învățământ și să îmi testez capacitățile de adaptare. În dezvoltarea mea profesională se înglobează întreaga experiență. Informațiile pe care le-am primit la cursuri, întâlnirile cu practicienii, vizitele instituționale, discuțiile cu profesorii, orele de lucru cu studenții mi-au creat o nouă perspectivă asupra vieții mele profesionale. Mi-a plăcut și nu regret că am fost acolo pentru că m-a ajutat să mă maturizez mult. Chiar dacă la început părea greu, într-un final s-a dovedit a nu fi. Cred că singura parte dificilă din toată experiența asta a fost reîntoarcerea în țară. Nu numai că încurajez aplicarea pentru o bursă în strainatate, ci o consider vitală în evoluția umană și profesională a tinerilor.”
Mădălina Popescu, în prezent absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Constantin Brâncuși a obținut și ea bursa Erasmus și a plecat în Bulgaria în ultima vacanță de vară, înainte de absolvire.
”Faptul că am aplicat pentru bursa Erasmus a fost una dintre cele mai bune idei pe care le-am avut vreodată. Au fost perioade frumoase, care mi-au marcat studenția și au ferit-o de rutină. Bursa Erasmus mi-a oferit oportunitatea de a călători, de a cunoaște oameni noi, de a studia într-un alt sistem, dar cel mai important, mi-a sporit încrederea în propriile forțe.”
De ce Erasmus?
Pentru că Bursele Erasmus sunt o ocazie excelentă pentru studenții români să afle cum se studiază într-o altă țară, care sunt metodele de predare, cum sunt ceilalți studenți sau pur și simplu de a observa și de a experimenta un alt mod de viață. Pentru că îți poți face prieteni noi cu care poți să menții legătura și peste ani. Apoi, știm cu toții că a studia olimbă străină aici în țară, chiar dacă ești cel mai conștiincios elev nu se compară cu ideea de a o vorbi zi de zi, care te va face să devii fluent în limba respectivă, iar programul Erasmus îți oferă din plin această șansă. Și pentru că ceea ce nu trăiești la timp, nu vei mai trăi niciodată…
Ceaiul verde acționează asupra organismului asemănător agenților antiinflamatori, antiseptici și antivirali. Astfel, potrivit studiilor, beneficiile aduse sănătății de către ceaiul verde constituie o lungă lista alcatuită din: prevenirea cancerului, bolilor cardiovasculare, hipercolesterolemiei, artritei reumatice, întărirea sistemului imunitar și pierderea în greutate. De asemenea, ceaiul verde conține fluor, care previne apariția afecțiunilor cavității bucale și întărește smalțul dinților, prevenind astfel apariția cariilor. De la prevenirea cancerului şi până la pierderea kilogramelor, ceaiul verde nu încetează să ne surprindă cu beneficile sale excelente asupra sănătăţii. Iată câteva motive pentru care e bine să bem ceai verde:
Reduce riscul de boli de inimă şi cancer datorită antioxidanților extrem de puternici. Se recomandă a se bea zilnic 2-3 căni de ceai;
Stimulează activitatea cerebrală, protejând împotriva apariției afecțiunilor specifice (tulburări de memorie, Alzheimer, Parkinson);
Întărește sistemul imunitar – previne astfel apariția gripei, intoxicațiilor alimentare, pneumoniei, tuberculozei, cariilor dentare, răcelilor, candidei, meningitei etc;
Reglează nivelul de colesterol şi tensiunea arterială – este recomandat consumul a trei ceşti de ceai verde pe zi pentru ca nutrienţii şi antioxidanţii să prevină cele două probleme de sănătate;
Echilibrează nivelul glicemiei, îmbunătățește utilizarea insulinei în organism, previne creșterile și scăderile bruște de zahăr în sânge;
Previne apariția ridurilor, substanțele din ceaiul verde fiind de 200 de ori mai puternice decât vitamina E în distrugerea radicalilor liberi care afectează pielea;
Ajută la slăbire – o cană de ceai înainte de antrenamentul la sală poate accelera procesul de ardere a grăsimilor.
Detoxifierea este necesară organismului. Iți poți detoxifia corpul doar consumând alimentele potrivite. Însă, din păcate, cele mai populare diete de detoxifiere nu sunt foarte sănătoase și nici sigure. Iată o listă cu alimentele pe care le poți mânca pentru a-ți curăța organismul:
Lămâile – Sunt esențiale pentru aportul lor de vitamine și antioxidanți. Lămâile protejează ficatul și înlătură substanțele toxice din organism. De asemenea, ele au un efect alcalin asupra organismului, deci ajută la restabilirea echilibrului pH-ului, întărind sistemul imunitar.
Broccoli – Este bogat in antioxidanți și ajută la curățarea organismului. În plus, enzimele din broccoli ajută sistemul digestiv. Pentru a beneficia pe deplin de nutrienții din această leguma, ea trebuie să fie consumată crudă.
Usturoiul – Conține o substanță chimică numită alicină, care stimulează producția de celule albe din sânge și care luptă împotriva toxinelor. Are mult sulf și e foarte bun pentru curățarea organismului. Are proprietăți antibiotice și iți vindecă organismul pe interior.
Varza – Conține sulforafan, care ajută organismul să lupte împotriva toxinelor. Acesta este esențial în dizolvarea substanțelor negative din corpul uman, de la pesticidele ingerate odată cu alimentele, până la substanțele chimice din medicamente.
Merișoarele – Acestea sunt folosite pentru prevenirea și tratarea infecțiilor urinare, însa te scapă și de toxinele din organism și sunt și antibacteriene.
Grapefruit – Acest fruct iți protejează sistemul digestiv și previne apariția pietrelor la rinichi. Nu conține calorii multe și nici zahar. De asemenea, este foarte bun în diete.
Avocado – Bogat în antioxidanți, acest fruct reduce substanțele chimice periculoase din corp și îl ajută să se mențină sănătos.
Ceaiul verde – Consumul de ceai verde este o modalitate foarte bună de a stimula detoxifierea pentru că este extrem de bogat în antioxidanți. Ceaiul verde poate proteja ficatul de boli, inclusiv de bolile cronice ale acestuia.
O detoxifiere implică o schimbare către o alimentație mai ușoară, mai sănătoasă față de cea pe care o avem în viața de zi cu zi. Astfel, dând șansa sistemului digestiv de a se odihni pentru o perioadă de timp, permitem corpului să faca anumite operațiuni de reparare și de detoxifiere la nivel celular, de care are nevoie.
Noul program de finanțare al Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, Erasmus+, va oferi burse pentru 120.000 de români care doresc să studieze sau să urmeze cursuri de formare sau voluntariat în străinătate, România urmând să primească în acest an 52 de milioane de euro.
Erasmus+ a fost lansat marți în prezența comisarului european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou, care susține că deși bugetul european a fost redus, Erasmus+ a crescut pentru a arăta importanța educației formale și a învățării formale. ”Erasmus deschide minți și schimbă vieți”, a declarat aceasta la București.
Noul program de finanțare va oferi burse pentru 120.000 de români, cu 50% mai mulți decât în programele precedente ale UE.
„Noul nostru program Erasmus+ va acorda sprijin celor mai vulnerabili tineri, inclusiv tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează un program educaţional sau de formare. Oferind oportunităţi de mobilitate pentru învăţare non-formală, de exemplu prin intermediul Serviciului european de voluntariat, Erasmus+ va permite tinerilor să-şi întărească încrederea în sine, îi va ajuta să-şi găsească drumul în viaţă şi, cel mai important, le va consolida competenţele”, a explicat Vassiliou.
România va primi aproape 52 de milioane de euro în 2014 în cadrul programului Erasmus+, ceea ce înseamnă o creştere cu 11% faţă de finanţarea primită anul trecut prin programul pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi al programului „Tineret în acţiune”, nivelul acestei finanţări urmând să crească în fiecare an până în 2020.
Bugetul programului Erasmus+ pentru următorii şapte ani este de 14,7 miliarde de euro, cu 40% mai mult decât bugetul programelor anterioare din perioada 2007-2013, fiecare stat membru urmând să beneficieze de o creştere semnificativă a finanţării pe durata programului. Acesta ia în considerare estimările privind inflaţia în viitor şi se estimează că se vor aloca fonduri suplimentare pentru programele de schimb din învăţământul superior şi pentru sprijinul administrativ acordat ţărilor din afara UE.
Două milioane de studenţi din învăţământul superior vor avea posibilitatea să studieze sau să urmeze cursuri de formare în străinătate, inclusiv în cadrul a 450.000 de stagii, 650.000 deucenicişi de tineri care urmează cursuri de formare profesională vor primi burse ca să studieze, să urmeze cursuri de formare sau să lucreze în străinătate, iar 800.000 de profesori, formatori,membri ai personalului didactic şianimatori pentru tineret vor putea să predea sau sau să facă cursuri de formare în străinătate.
De asemenea, 200.000 de studenţi masteranzi care urmează un ciclu complet de studii în altă ţară vor beneficia de garanţii pentru împrumuturi, peste 25.000 de studenţi vor primi burse pentru a urma programe comune de masterat şi peste 500.000 de tineri vor putea desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate sau vor putea participa la programe de schimb de experienţă pentru tineret.
În timp ce răsfoiam paginile internetului căutând câteva bloguri frumoase am realizat că este destul de greu să găsesc ceva care să îmi capteze atenția cu adevărat. Și după aproximativ o oră de căutări, am decis să vă împărtășesc părerile mele despre două bloguri care mi-au atras atenția: unul pentru că este foarte bine scris și structurat, celălalt pentru că este exact opusul celui dintâi.
Așadar, voi analiza articole din două bloguri ale unor oameni cunoscuți: cel al Andreei Raicu și cel al lui Tudor Chirilă. Însă, vreau să precizez că este o pură coincidență, deși la prima vedere nu pare a fi, ținând cont că între cei doi există o legătură pe care noi toți o știm.
Articolul care mi-a plăcut îi aparține Andreei Raicu și îl puteți vedea aici.
Este un articol frumos, impresionant, la care mulți dintre cei care l-au citit au plâns. Textul este coerent, corect gramatical și cu un impact emoțional puternic. Fontul este lizibil și paragrafele sunt echilibrate. Nu este un text mare, iar parcurgerea lui este ușoară. Dar există și un mic gol, acela că nu sunt folosite diacriticele. Însă, voi continua să citesc articolele de pe blogul Andreei pentru că îmi place cum scrie și cum știe să ne atingă prin cuvinte.
Și trecând in cealaltă parte, pot spune că da, mi-a atras atenția și blogul lui Tudor Chirilă, dar într-un mod negativ. Acesta scrie despre el, despre viața lui de zi cu zi. Mie personal nu mi se pare un blog atragător, care să te facă să îl citești. Am ales un articol despre care voi vorbi și pe care îl găsiți aici.
După cum putem observa, deși Tudor folosește diacritice, fontul nu este lizibil, iar acest lucru îngreunează citirea textului. Paragrafele sunt inexistente, iar textul este sec, plictisitor și obositor. Singurul lucru care iese în evidență în acest articol este titlul, acesta fiind bolduit.
Așadar, putem concluziona că există o diferență clară între stilurile celor doi, atât la nivelul conținutului, dar și la cel al formei, cât și o încercare diferită de a atrage cititorii.
Raluca Florescu 